CRESTEREA PLANTELOR

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

CRESTEREA PLANTELOR

Mesaj  emanuela la data de Mar Mai 03, 2011 9:06 pm

CRESTEREA PLANTELOR

FITOHORMONII, : UTILIZAREA ACESTORA ÎN CREsTEREA sI MULTIPLICAREA SPECIILOR HORTICOLE

Au trecut trei veacuri de când savantul Italian Marcello Marpighi a presupus existenta în plante a unei substante cu efecte de reglare a cresterii denumita “material ad radices promovendas”. De atunci s-au adunat numeroase date expermentale care au conturat, treptat conceptia hormonala, bine d 626h78g ezvoltata în stiinta contemporana.

Studiile ulterioare, efectuate de diferiti fiziologi si chimisti, au permis descoperirea unui mare grup de substante bioactive, endogene si sintetice, care regleaza majoritatea proceselor de crestere, dezvoltare si metabolism la plante.

Sintetizând cunostintele actuale despre aceste substante regulatoare, clasificarea fitohormonilor se poate face în trei grupe, stimulatoare, retardante si inhibitoare.

Aceste trei grupe de substante nu actioneaza separate ci se interconditioneaza reciproc, astfel ca reactiile plantelor, în toate fazele de crestere si dezvoltare reprezinta rezultatul unui echilibru între compusii stimulatori si inhibitori.

Substante stimulatoare :

- auxine

- ginereline

- citochinine

AUXINE sunt compusi naturali, fiziologic polivalenti, care, în doze extrem de reduse, direct sau indirect, pot efectua atât cresterea cât si dezvoltarea plantelor, respectiv formarea organelor vegetative si generative.

Prezenta auxinelor naturale în plante lucrarile de extragere, purificare si identificare chimica au pus în evidenta prezenta auxinelor naturale, în concentratii extrem de reduse, în diferite organe ale plantelor, acumulându-se îndeosebi în organele cu crestere activa..

Prin aplicarea metodelor cromatografice s-a constat prezenta auxinelor si în alte organe, intrând în amestecuri complexe cu rol stimulator sau inhibitor.

Cantitati infime de auxine se gasesc în cambiu si în tesuturile parenchimatice.

Biogeneza auxinelor natural. Compusul auxinic natural gasit în diferite tesuturi vegetale a fost denumit heteroauxina si identificata chimic cu acidul beta-indolilacetic sau acidul indol-3-acetic (AIA), cu formula bruta C10H9O2N.

Acest compus a fost luat ca model pentru elicidarea biogenezei substantelor auxinice endogene. Acest precursor care se transforma prin oxidare pe cale chimica la un anumit nivel de fertilizare si indiferent de regimul de lumina este triptofanul, un aminoacid existent în protoplasma vie.

Compusii intermediari au fost gasiti în stare naturala în diferite organe ale plantelor de porumb, mazare, bob, lupin, varza. Cel mai important rol revine acidului β-indolilpiruvic, considerat ca „placa turnanta” a reactiilor metabolice din sisnteza auxinelor.

Auxina se sintetizeaza în frunzele tinere de unde migreaza spre vârfurile de crestere ale tulpinii si lastarilor sub forma de proauxina inactiva în stare legata de proteina.. Ele pot migra si transversal. Viteza de transport a auximelor naturale este de 4mm/ora în radacini si 10-12 mm/ora în restul plantei.

Inactivarea auxinelor. În prezenta luminii captata de unii fotoreceptorii are loc degradarea auxinelor, ca un proces de oxidare si trecere într-o forma oxidata si inactiva, numita lumii-auxin-lactona sau lumii-auxon :

Auxine active + O2 + limina → auxina inactiva + CO2

Datorita proceselor, concomitente de biosinteza si degradare oxidativa, stocul auxinic dintr-un organ va fi alcatuit din precursori auxinici, auxine active, auxine vehiculate, auxine degradate si auxine nedisponibile.

emanuela

Mesaje : 5
Data de inscriere : 28/02/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum