Taciunele comun al porumbului

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Taciunele comun al porumbului

Mesaj  Bolocan Luminita la data de Mar Ian 25, 2011 4:57 pm

Taciunele comun al porumbului - Ustilago maydis

Taciunele comun sau basicat al porumbului este o boala originara din America,de unde a patruns si în Europa fiind semnalat mai întâi în Italia (1809) si Franta (1815) si ulterior si în alte tari.

În tara noastra este frecventa în Câmpia Dunarii, nordul Moldovei si estul Transilvaniei. Pagubele produse sunt evaluate în medie la 2-5% din recolta anuala,dar în anumite zone pagubele înregistrate pot fi si mai mari.O intensitate mai mare a atacului se înregistreaza când porumbul este cultivat în monocultura iar în ultimii ani se întâlneste în lanurile producatoare de samânta hibrida, dezvoltându-se pe tesuturile ranite în urma ruperii paniculelor.

Simptome. Atacul ciupercii se manifesta dupa rasarire sau când porumbul are 7-8 frunze si pâna la coacere.

Principalul simptom al bolii îl constituie prezenta unor pungi pline cu clamidospori,pe toate organele aeriene ale plantei, uneori si pe radacinile adventive. Cel mai frecvent sunt atacate tulpinile si stiuletii, mai rar frunzele si paniculele. O infectie puternica a plantelor tinere are ca urmare deformarea si distrugerea lor.

Pe tulpini, tumorile se formeaza de regula la nodurile bazale sau în treimea superioara a plantei, deasupra stiuletelui, iar în acest caz urmarile atacului sunt mai grave. (Fig. 1)



Fig. 1. Taciunele comun al porumbului - Ustilago maydis

a - atac pe tulpina;

b - atac pe stiulete
Stiuletii pot fi total sau partial distrusi; tumorile cu spori apar mai frecvent la vîrful sau la baza stiuletilor unde se dezvolta pe seama bracteelor si ovarelor care se hipertrofiaza.

Pe frunze boala se manifesta prin aparitia de tumori mici, cât bobul de mazare situate mai ales la baza limbului, izolate sau însirate de-a lungul nervurii principale.Aceste tumori mici sunt tari la început, rosietice, apoi devin albicioase si nu se deschid decât rareori.

Pe un panicul bolnav, tumorile se dezvolta în locul uneia sau mai multor flori, sub greutatea acestora paniculul se apleaca.

Forma si dimensiunile tumorilor difera foarte mult în functie de organul atacat. Dimensiunile lor variaza de la 1 cm la circa 20 cm, cel mai frecvent 9-10 cm diametru. De asemenea numarul tumorilor pe o planta este variabil în functie de numarul infectiilor.

Pe stiuleti si pe tulpini se observa cele mai mari tumori. Acestea pot atinge 10 cm lungime si 5-6 cm diametru iar în greutate pot atinge 2 kg, ceea ce afecteaza simtitor productia.Initial sunt verzui, buretoase, carnoase, apoi devin albe. Ele sunt pline cu o masa sporifera cu aspect umed si grasos,care devine pulverulenta, fiind acoperita cu o membrana subtire alb galbuie. La maturitate membrana se usuca si se rupe iar clamidosporii sunt pusi în libertate, cad pe sol sau sunt împrastiati de vânt.

Taciunele comun produce si perturbari fiziologice la plantele bolnave fiind afectat în special metabolismul glucidelor.

Agentul patogen. Boala este produsa de Ustilago maydis (DC) Corda asin.Ustilago zeae (Beckm.) Ung.s, din familia Ustilaginaceae, ordinul Ustilaginales, clasa Basidiomycetes.

Miceliul ciupercii este localizat în tesuturile infectate. Organele de propagare si rezistenta sunt clamidosporii. Acestia sunt sferici sau ovali, de 8-12µ diametru, bruni, cu episporul fin echinulat.

Dupa perioada de repaus din timpul iernii,clamidosporii germineaza dând nastere la cîte o basidie cilindrica tetracelulara, pe care se formeaza în numar nedefinit basidiospori de sexe diferite. (Fig.2)

Copularea are loc între doi basidiospori de sex diferit, sau între doua celule de înmugurire si rezulta filamente secundare de infectie. Acest miceliu dicariotic produce infectiile primare,infectând diverse organe ale porumbului prin strapungerea epidermei, prin rani, stomate sau întepaturi ale insectelor. Miceliul se dezvolta intra si intercelular, la locul de infectie iau nastere pungile (tumorile) caracterisice iar la maturitate miceliul formeaza prin fragmentarea lui, o noua generatie de clamidospori. Acestia sunt raspânditi de vânt si produc infectiile secundare. Pe parcursul unei perioade de vegetatie se produc mai multe infectii secundare.În general de la data infectiei si pâna la aparitia clamidosporilor trec 2-3 saptamâni.





Fig. 2 - a -clamidospori; b - clamidospori germinati; c- ciclul evolutiv



Infectia cu Ustilago maydis este locala. Boala este favorizata de temperatura: temperarura optima pentru infectie este de 26-30°C. De asemenea pentru germinarea sporilor si infectarea palntei este necesara si umiditatea. Evolutia bolii poate fi influentata si de seceta - în conditii de umidiatate constanta ca si în cazul unei secete prelungite observându-se o stagnare a bolii.

În sol clamidosporii îsi pastraza viabilitatea 3-4 ani de aceea când se cultiva mai multi ani consecutiv porumb, atacul este mai puternic datorita acumularii unei cantitati mari de clamidospori în sol.

Ranile cauzate de insecte sau grindina ,îngrasamintele organice (gunoiul de grajd) excesul de azot, desimea mare a plantelor, semanatul târziu, favorizeaza atacul de Ustilago maydis.

Combatere. Pentru prevenirea taciunelui comun se recomanda: adunarea resturilor de plante ramase dupa recoltare precum si adunarea si distrugerea tumorilor pentru a evita marirea rezervei de clamidospori din sol. Aratura adânca, respectarea unui asolament de 4-5 ani. Aplicarea îngrasamintelor cu fosfor si evitarea gunoiului de grajd proaspat deoarece clamidosporii îsi pastreaza capacitatea de infectie chiar si dupa ce au trecut prin tubul digestiv al animalelor hranite cu porumb taciunat. Evitarea ranirilor mecanice, distrugerea insectelor daunatoare.
Pentru combatere se recomanda:

Masuri chimice : Tiradin 75. Cea mai importanta masura o constituie cultivarea de hibrizi rezistenti.Astfel dintre hibrizii timpurii : HS 105 -Turda (Zea mays convar.dentiformis); dintre hibrizii semitimpurii : HD 225 - Fundulea (Zea mays convar aorista) ; dintre hibrizii tardivi : HS 415 - Lovrin ( Zea mays convar dentiformis) au rezistenta buna.

Bolocan Luminita

Mesaje : 10
Data de inscriere : 25/01/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum