Rugina neagra a grâului

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos

Rugina neagra a grâului

Mesaj  Bolocan Luminita la data de Mar Ian 25, 2011 4:48 pm

Rugina neagra a grâului - Puccinia graminis


Rugina neagra este o boala larg raspândita în toate zonele de cultura ale grâului, fiind considerata cea mai pagubitoare boala a acestei plante.

La noi în tara se manifesta în toti anii , cu intensitati diferite de la an la an. Pagubele produse au importanta practica atunci când conditiile sunt favorabile unor atacuri puternice si când pagubele pot ajunge la 50-80% din recolta de grâu.În conditiile din tara noastra rugina neagra apare ultima, pe semanaturile de grâu întârziate, ajunse aproape de maturitate.

Simptome. Simptomele bolii se manifesta prin aparitia de uredopustule pe toate organele aeriene ale grâului, îndeosebi pe tulpina, de aceea se mai numeste si rugina paiului. (Fig. 1)





Fig. 1. Rugina neagra a grâului Puccinia graminis

a - stadiul de uredospori pe frunze;
b - teleutospori pe teaca si tulpina;
c - uredospori ;
d - teleutospori.


Pe tulpina pe ambele fete ale limbului frunzei, pe rahis, glume, ariste sau chiar pe bob, se observa pustule cu uredospori, care sunt galben portocalii, liniare, de 2-3 mm la început, apoi formeaza striuri longitudinale de 1-12 mm cu margini neregulate din cauza epidermei rupte.

Spre deosebire de celelalte rugini ale grâului la care atacul începe de la baza plantei, la rugina neagra, atacul începe la etajul superior al plantei de unde se extinde apoi la restul organelor. Treptat, printre uredospori încep sa se formeze teleutospori, iar culoarea pustulelor trece din bruna spre brun -neagra iar la urma devine neagra cînd în acestea se gasesc numai teleutospori. Pustulele cu teleutospori au forma alungita si adesea conflueaza formând dungi liniare de pâna la 1 cm lungime. Apar si modificari în fiziologia plantei : transpiratia si respiratia plantelor sunt mai intense iar asimilatia clorofiliana se reduce. Daca la atacul de rugina neagra se asociaza si seceta atmosferica, boabele sunt puternic sistavite.

Agentul patogen. Boala este produsa de Puccinia graminis Pers.f.sp. tritici Erikss.et Henn., din familia Pucciniaceae, ordinul Uredinales, clasa Basidiomycetes.

Este o ciuperca macrociclica, deci prezinta toate cele 5 categorii de spori întâlnite la speciile macrociclice si este heteroica, prezentând drept gazda intermediara dracila, Berberis vulgaris. Ciuperca îsi dezvolta stadiul cu uredospori si teleutospori pe grâu si stadiul ecidian pe arbustii de dracila.

Din punct de vedere morfologic si biologic, sporii formati de Puccinia graminis prezinta urmatoarele caracteristici:

- basidiosporii - sunt unicelulari, globulosi, hialini,haploizi, de sexe diferite, ei se formeaza pe basidii;

- picnosporii - sunt unicelulari, hialini, globulosi, haplozi, apar în picnidii pe gazda intermediara, dracila;

- ecidiosporii - sunt unicelulari, hialini, sferici sau poliedrici de 14-16µ diametru, galben, fin echinulati, binucleati. Ei se formeaza în lanturi în ecidii, care se formeaza pe miceliu dicariotic dezvoltat pe gazda intermediara. Ecidiosporii pot germina imediat ce s-au format, la temperaturi cuprinse între 5-18°C putându-si pastra capacitatea germinativa 3-6 saptamâni;

- uredosporii - sunt unicelulari, elipsoidali sau ovali, echinulati,lung pedunculati, galben portocalii, binucleati.Ei se formeaza pe grâu si servesc la raspândirea ciupercii pe aceasta planta.Sunt capabili sa germineze imediat dupa ce s-au format,în conditii de umiditate ridicata (99%) si la o temperatura optima de 20°C;

- teleutosporii - sunt bicelulari, elipsoidali, lung pedunculati, maciucati, rotunjiti sau ascutiti la vârf, cu membrana puternic îngrosata. Ei servesc drept organe de rezistenta si nu pot germina imediat dupa formare ci trebuie sa suporte conditiile vitrege din timpul iernii pentru maturizare. Teleutosporii suporta bine temperaturile scazute (-25°C) în timp ce temperaturile ridicate (circa 35°C) le distrug capacitatea germinativa.

Ciclul evolutiv.Teleutosporii - sporii de rezistenta cad pe sol sau ramân în resturile de plante si astfel ciuperca rezista iarna. Dupa ce au ajuns la maturitate, în primavara germineaza, proces precedat de cariogamie. Din fiecare celula a teleutosporului rezulta câte o basidie, alcatuita din 4 celule. (Fig. 2) Pe basidii se formeaza câte 4 basidiospori de sex diferit care pot infecta numai dracila. Ei sunt luati de curentii de aer si ajung pe frunzele de Berberis vulgaris unde germineaza. La temperaturi cuprinse între 12-21°C basidiosporii dau nastere la micelii primare de infectie, care invadeaza tesuturile frunzelor infectate.



Fig. 2. Ciclul evolutiv la rugina neagra a grâului

1. Germinarea uredosporilor

2. Lagar de uredospori

3. Uredospor de vara

4. Lagar de teleutospori

5. Teleutospor

6. Formarea epibazidiei cu bazidiospori

7. Bazidiospori

8-10 picnidii cu picnospori

11. Ecidie cu ecidiospori

12. Ecidiospor







Pe frunzele de dracila, îndeosebi pe fata lor superioara, apar în primavara (mai-iunie) pete mici galbui, în dreptul carora tesuturile frunzei sunt mai îngrosate.În dreptul acestor pete devin vizibile sub forma unor puncte negre, picnidiile, sferice, de 120-130µ diametru, cu parafize lungi la orificiul de deschidere si cu peretele captusit în interior cu filamente sporifere.In capatul acestor filamente se diferentiaza picnosporii. În tesutul infectat al gazdei intermediare se petrece procesul de sexual (plasmogamia) între 2 micelii primare de sex diferit sau între un filament micelian de un sex si un picnospor de alt sex si astfel rezulta miceliul secundar dicariotic. Pe acest miceliu se formeaza ecidii în forma de cupa, evidente pe fata inferioara a frunzelor de dracila. Peretele ecidiei este alcatuit dintr-un singur strat de celule cu peretele mai gros iar în ecidii se formeaza ecidiospori catenulati, cu continut galben si membrana incolora, fin verucoasa. Ecidiosporii nu pot infecta decât frunzele cerealelor, respectiv ale grâului, infectia fiind locala si realizându-se prin stomate. Pe grâu, miceliul dicariotic formeaza la maturitate uredospori (spori asexuati), care apartin dicarofazei si infecteaza numai gazda pe care s-au format, ei servind exclusiv la raspândirea ciupercii pe graminee. Prin germinare uredosporii produc filamente de infectie, care prin sporulare produc din nou uredospori, realizându-se astfel raspândirea ciupercii în cursul perioadei de vegetatie a grâului. Mai târziu pe miceliul dicariotic apar teleutospori, sporii de iarna,în aceleasi lagare cu uredospori sau în lagare separate. Ei rezista la frigul din iarna si asigura continuitatea infectiei de la un an la altul; primavara germineaza si astfel ciclul biologic al ciupercii reîncepe. Deci ciclul de dezvoltare la Puccinia graminis este heterogen, deoarece dupa stadiul de repaus, ciuperca trece pe o gazda noua, dracila. Este heterogen facultativ deoarece schimbul de gazde este inevitabil numai pentru faza haploida,
dar nu este obligatoriu pentru dicariofaza când are loc înmultirea ciupercii vegetativ prin uredospori. Este un ciclu de viata întrerupt, deoarece particularitatile de dezvoltare ale gazdei si conditiile climatice determina formarea sporilor de repaus (teleutospori) stadiu în care ciuperca timp de mai multe luni traieste în afara gazdei.

Puccinia graminis este o specie termofila, ce se dezvolta în masa în lunile calduroase ale anului si când cad ploi, spre sfârsitul lunii iunie si începutul lui iulie - umiditatea relativa a aerului fiind de 98-100%. Din acesta cauza soiurile tardive sau cele întârziate în vegetatie sunt mai puternic atacate. Extinderea si intensitatea epidemiilor de rugina neagra sunt favorizate de raspândirea locala a dracilei.Acest lucru prezinta importanta deosebita deoarece pe dracila se formeaza o cantitate imensa de ecidiospori - pe o tufa de dracila de 2 m înaltime si aprox, 35.000 de frunze apar aprox.64 miliarde de ecidiospori -dar si pentru faptul ca pe dracila se produc hibridari si iau nastere noi rase fiziologice, cu virulenta diferita.

Raspândirea si intensificarea atacurilor de rugina neagra sunt favorizate si de vânturile de sud, sud-est si sud-vest, care aduc uredospori de unde acestia se formeaza mai de timpuriu.

Puccinia graminis prezinta mai multe forme specializate: f. tritici poate sa atace grâul, secara, orzul, ovazul.Totodata la acesta ciuperca se cunosc peste 350 de rase fiziologice din care si la noi în tara au fost identificate mai multe, peste 12 rase.

Rezistenta grâului la rugina neagra difera în functie de specie si de soi, de virulenta raselor fiziologice precum si de conditiile de mediu.

Speciile Triticum durum, T.monococcum, T. dicoccum sunt foarte rezistente si de aceea se folosesc adeseori ca genitori pentru transmiterea acestor însusiri soiurilor noi. Triticum aestivum este sensibil la aceasta boala. Însa nu se cunosc soiuri care sa fie rezistente la toate rasele ciupercii.

Combatere. Se recomanda un complex de masuri agrofitotehnice: cultivarea de soiuri precoce care ajung la maturitate înainte de aparitia ruginii negre în lan, recoltarea la epoca optima si în perioade scurte, evitarea terenurilor joase, umede, respectarea perioadei optime de semanat. Aplicarea îngrasamintelor în complex cu fosfor si potasiu si evitarea excesului de azot, distrugerea samulastrei, distrugerea gazdei intermediare : dracila - aceasta poate fi distrusa mecanic sau chimic.

Aplicarea de masuri chimice: prafuiri cu sulf - se utilizeaza în medie 3-45 kg sulf/ha la o prafuire, se recomada 3 tratamente la interval de 4-7 zile. Stropiri cu diferite produse organice de sinteza (Zineb, Mancozeb, Maneb), de perspectiva este aplicarea de fungicide sistemice.

Cea mai recomadata masura este crearea,introducerea si extinderea în cultura a soiurilor rezistente .Soiuri de grâu de toamna cu rezistenta mijlocie sunt : Diana ,Potaissa (Triticum aestivum) iar dintre cele de primavara : Hatri (Triticum aestivum) si Durom (Triticum durum).

Datorita faptului ca exista mereu pericolul aparitiei de rase noi, virulente, crearea de soiuri rezistente la rugini este o preocupare permanenta în programul ameliorarii grâului, în diferite tari, printre care si tara noastra.

Bolocan Luminita

Mesaje : 10
Data de inscriere : 25/01/2011

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum